Quake II Enhanced – Review

În 2021, vrăjitorii de la Nightdive Studios au actualizat bătrânul Quake de la id Software și, au creat în acest demers, practic, cea mai buna modalitate de a experimenta această bijuterie FPS din trecut, totul fiind ambalat într-un pachet îngrijit care include toate expansiunile lansate oficial, alături de tratamentul de înfrumusețare aferent. Surpriză, surpriză, Nightdive a făcut-o din nou în 2023, de data aceasta cu Quake II. Intitulat cvasi-oficial Quake II Enhanced, acest pachet aduce îmbunătățiri evidente conținutului audio-vizual, făcându-l ceva mai atrăgător pentru  retina unui puștan tipic jucător de Fortnite și Apex Legends. În pachetul de față întâlnim, de asemenea, toate expansion pack-urile oficiale, campania exclusivă pentru Nintendo 64 remasterizată și ea, precum și o campanie nou-nouță din partea celor de la Machine Games, care e punctul culminant al acestei ediții, în umila părere a subsemnatului. Încă o dată, avem în față un exemplu ca la carte de remasterizare, un cadou din partea celor de la Nightdive pentru lumea  pasionaților veterani de FPS.

Pentru cei care nu știu cu ce se mănâncă Quake II (categoria de mai sus), iată un scurt rezumat: gurile rele l-au numit un tech demo la vremea apariției sale, o continuare doar cu numele, Quake II s-a lepădat de terorile grozave marca Lovecraft ale progenitorului său, și-a îndreptat privirea către un scenariu sci-fi și a introdus rasa Strogg; cyborgi malefici adepți ai remodelării corporale, care vor să te transforme pe tine și pe prietenii tăi într-o jucărie letală din marea lor forță armată pusă pe cotropit planete și sisteme solare. Campania se concentrează în jurul eradicării acestor indivizi mutilați de vaccinurile Covid-19 cu cipuri 5G, iar tu iei rolul unui pușcaș marin singuratic care s-a pierdut de unitatea sa în timpul desantului pe planeta de baștină a răilor. Deși nu este nici pe departe la fel de rapid ca primul Quake, Quake II este un FPS care are tot ce te poți aștepta de la o creație marca id Software:  arme mari și multe, mulți inamici și un design de nivel excelent care îndeamnă la explorare.

Dacă joci Quake II în zilele noastre și faci niște conexiuni logice, practic realizezi că acest joc intră în categoria celor mai importante titluri FPS făcute vreodată. Sigur, există DOOM și există primul Quake, dar bazele genului FPS modern(și subliniez asta) pot fi urmărite până la acest gigant vechi de aproape trei decenii. Modul în care s-a implementat designul de nivel, modul în care funcționează AI-ul inamic, adăugarea de obiective secundare care deviază de la calea  principală, back-tracking între zone, sistemul de combat, transmisiuni radio care îți detaliază obiectivele… este ca și cum ai urmări un embrion în dezvoltare, cu Half-Life ca evoluție naturală și progresivă.

Am jucat o mulțime de shootere retro, sau boomer shooters în ultimii ani și am în permanență câteva pe care le butonez voios, dar marea majoritate dintre acestea pălesc în comparație cu gameplay-ul lui Quake II. Spun asta alături de următoarele considerente, pe lângă cele amintite mai sus: inamicii au un AI mai mult decât decent, se feresc de proiectilele tale și au tactici diferite în funcție de armamentul din dotare, ai un concept incipient de puzzle-uri, simple, dar eficiente, zone secrete cu duiumul, cantitatea de power-up-uri distribuite prin nivel – toate aceste aspecte alcătuiesc o experiență de joc închegată, care pur și simplu se simte că e făcută bine.

Quake II este un produs al vremurilor sale, iar dacă ai trăit perioada de sfârșit de ani 90 atunci știi la ce mă refer. A fost o vreme a efervescenței tehnologice în materie de componente PC și implicit de gaming, în care, la fiecare aproximativ șase luni apărea o nouă configurație care făcea aproape redundante PC-urile cu tehnologia anterioară. Astfel, Quake II a fost conceput ca un shooter futurist, mai „realist” decât originalul. În loc de nivelurile individuale concepute ca labirinturi abstracte ale înaintașului său, Quake 2 s-a străduit să facă din nivelurile sale locații credibile, cum ar fi închisori, centrale electrice, stații de epurare, depozite, hangare, mine, etc, cu multe niveluri legate împreună pentru a forma „unități” elaborate. În loc de secvențe de împușcături frenetice, Quake 2 a favorizat o abordare mai lentă și mai metodică, jucătorii luptându-se cu unități inamice reduse ca număr, dar ceva mai duri și foarte detaliați… pentru acea vreme. Tot în acele vremuri, FPS-urile se jucau cu ambele mâini pe tastatură, iar opțiunea de mouselook din Quake II a venit ca un concept care dăinuie până azi și va continua să o facă. Designul de nivel integral 3D și multistratificat pe verticală, inamicii realizați integral din poligoane, fără sprite-uri, practic au dictat implementarea mouselook. Azi ar fi de neconceput să joci un FPS fără mouse.

Quake II poate fi cu siguranță distractiv chiar și în versiunea sa vanilla, dar această versiune îmbunătățită creează oportunitatea perfectă atât pentru veterani de a reveni imediat la vechea formulă, cât și pentru puștanii rozalii care vor să simtă experiența unui clasic. Acest lucru se traduce prin suport pentru rezoluție de până la 4K, cinematici upscaled, texturi îmbunătățite, modelele mai detaliate ale inamicilor și noi animații pentru aceștia și, cel mai important, un nou sistem de lumini ambientale cu umbre realiste. Nightdive a mai adăugat o mulțime de opțiuni și filtre video, poți inclusiv să emulezi o imagine tipică de monitor CRT cu scanline, dar și efecte moderne precum depth of field, motion blur și bloom lighting.

Dacă tratamentul lui Quake Remastered a lăsat gameplay-ul aproape intact, Nightdive lucrând mai ales la aspectul audio-vizual, nu la fel stă treaba aici. În afară de cele descrise mai sus, mici elemente de gameplay au fost îmbunătățite/adăugate. Pentru început, atât armele, cât și obiectele  de inventar(power-ups, energy shields, quad damage, etc) pot fi accesate prin acele weapon wheels care încetinesc timpul în timp ce tu îți selectezi ce vrei de acolo, la fel ca în multe shootere moderne de la Doom 2016 încoace, ceea ce este o adiție foarte utilă , mai ales când vine vorba de selectarea și activarea de power-ups, deoarece „inventarul” original era oarecum sublim dar lipsea cu desăvârșire, și îl manevrai cu cele două taste de left/right bracket până când dădeai peste ghidușia dorită. Ai acum și o funcție de busolă, un instrument de un real ajutor, care la activare, aruncă temporar o duzină de săgeți verzi pe pământ, arătându-ți drumul către următorul obiectiv. În 1997 trebuia să ții minte drumul când făceai backtracking, trebuia să te orientezi singur prin niveluri, căci jocul nu te ținea de mână.

La fel ca și în cazul lui Quake Remastered, Quake II Enhanced vine la pachet cu tot conținutul suplimentar lansat în anii 90, ceea ce înseamnă cele două expansiuni oficiale, precum și campania exclusivă pentru vechiul Nintendo 64!Pe scurt, cele două expansiuni oficiale, „The Reckoning” și „Ground Zero” pot fi descrise drept „mai mult Quake II”, dar nu te aștepta la prea multe de la ele înafară de câteva completări minore în ceea ce privește arsenalul și câțiva inamici noi, precum și un accent mai mare pus pe explorare și pe îndeplinirea obiectivelor.Campania exclusivă pentru Nintendo 64 este, fără îndoială, cea mai simplistă, ceea ce este de așteptat, dar e o versiune decentă având în vedere limitările drastice de hardware ale consolelor de atunci.În ceea ce privește Call of the Machine, noua campanie, pot să o descriu aidoma unui Quake II pe steroizi, cu zeci de inamici aruncați asupra ta din toate părțile și niveluri uriașe care prezintă adesea o arhitectură impunătoare.

Mă simt obligat să aștern câteva cuvinte despre noua campanie. Așadar…

Call of the Machine este o campanie destul de consistentă, de circa patru ore, consolidată în jurul unui hub, cu șase lumi/campanii și pușcași marini diferiți pe care le alegi în ce ordine dorești, și are la bază niveluri construite din arhitectura industrială și ostilă a lui Quake II, dar nu mai sunt niște coridoare liniare în care te lupți cu unul sau doi inamici/coridor/cameră, etc . În schimb, nivelurile create de Machine Games se desfășoară în arene de luptă mari, aerisite cu o arhitectură elaborată și design specific pentru fiecare în parte.

Provocările pe care această campanie le introduce sunt considerabil mai substanțiale decât ceea ce oferă jocul de bază. Deoarece fiecare misiune este o aventură de sine stătătoare care te plasează sub cașcheta unui alt mărin, acestea au un „arc narativ” mai scurt, care crește în intensitate mult mai repede. De exemplu, în zece minute de la începutul Operațiunii Firewall, vei obține cea mai mare parte din arsenalul existent din Quake II, cu care fără îndoială că ai căsăpit deja zeci de inamici, unii dintre care(de exemplu medicii care își învie aliații căzuți sau acele creiere care plutesc în containere zburătoare) au fost introduși în jocul de bază de abia din cea de-a doua jumătate. Spoiler alert: am fost plăcut surprins să constat că în unele niveluri te întâlnești cu inamici consacrați din originalul Quake, dar mai multe nu spui.

În acest fel, Machine Games deblochează repede o mare parte din potențialul latent al lui Quake II. În ceea ce privește arsenalul, vei manevra fiecare piesă de armament din jocul de bază, dar aici li se oferă o evidențiere mult mai bună având în vedere scenariile construite de Machine Games în jurul acestora. Exemplu concret: când iei railgun-ul în Operațiunea Firewall, zona devine invadată de light guards(ăia noobi cu blastere simple), fapt care îți permite să experimentezi capacitatea de penetrare a rail gun-ului, totul pentru un carnagiu maxim și satisfăcător. Densitatea mai mare de inamici sporește, de asemenea, utilitatea altor arme precum lansatorul de grenade, fapt ce crează o mulțime de oportunități de a valorifica grenadele sale cu splash damage. Secvențele mele preferate de-a lungul noii campanii, sunt acelea când ești închis într-o cameră plină de inamici carne de tun, tocmai când pui mâna pe o armă puternică gen BFG, și ai undă verde să reduci la praf roșu și particule mici, zeci de inamici dintr-o dată. Rânjesc malefic de fiecare dată când am ocazia asta.

La fel ca și în cazul armelor, Call of the Machine crează adesea provocări în jurul anumitor inamici. Îmi amintesc o secvență foarte ingenios construită, dintr-o misiune care implică Mutantul(mai rar întâlnit în jocul de bază, dar mult mai proeminent aici), un BFG și un labirint vertical întunecat. Vei întâlni, de asemenea, arme și inamici din expansiunile oficiale, cum ar fi Hyper Blaster Guard, și chiar și un nou inamic – Gunner Commander, toate acestea contribuind la sporirea varietății luptelor cu inamicii.

Call of the Machine s-a străduit să mărească și varietatea locurilor pe care le explorezi. Misiuni precum Operation Ruined Earth rup monotonia decorurilor industriale și metalice ale jocului de bază, în timp ce Operation Darkest Depths face apel la conceptul dark fantasy al primului Quake. Sfârșitul misiunii Darkest Depths este pentru prima dată într-un joc Quake în care m-am simțit îngrozit, ca și atunci când jucam F.E.A.R. cu lumina stinsă, și are fără îndoială, legătură cu includerea neașteptată a elementelor supranaturale. Unul dintre cele mai interesante momente ale campaniei te transportă pe o bază de pe Lună, cu referire directă și clară la Wolfenstein: The New Order.  Acestea fiind spuse, există evident o limită în ceea ce privește culoarea și varietatea pe care Machine Games a putut să o adăuge fără a dilua complet esența metalică ruginită a lui Quake II, căci noua campanie are partea ei consistentă de tuneluri și coridoare gri-maronii.

Revenind la oile noastre, Quake II nu a fost un joc foarte greu, dar Nightdive a butonat și la acest capitol. AI-ul inamic a devenit mai bun, inamicii își schimbă poziția pentru a te lua mai bine în colimator, și au câteva abilități noi, cum ar fi cele ale Berserker-ului sau atacul melee al acelor drone zburătoare. Aceste provocări or fi ele bune în teorie, dar  „remedieri” de genul, strică ocazional distracția. Noul atac al Berserker-ului, în care acesta se avântă înspre tine de la distanțe mari și te pocnește melee, este mult prea greu de evitat, ceea ce face dintr-un inamic enervant unul și mai și. Mai mult, în mod inexplicabil, Railgun-ul, care a fost arma favorită pentru jucătorii cu skill, dat fiind elementul de risc/recompensă datorită  damage-ului mare și a timpului de reîncărcare lent a fost nerfed. Total nepotrivit, având în vedere multitudinea de inamici bullet sponge spre finalul jocului… Potrivit Nightdive, acest lucru a fost făcut intenționat, așa că nu vă așteptați la o remediere prea curând.

Un lucru care a fost sinonim cu Quake(și alte titluri id Software, din această perspectivă) este modul Deathmatch. Bineînțeles, dacă cineva dorește să împartă plumbi și rachete cu alți jucători, există alternative mult mai bune precum Quake III și Unreal Tournament, care au cimentat conceptul de arena shooter. Cu toate acestea, Quake II poate oferi în continuare distracție și în multiplayer, iar cei singuratici pot acum să adauge boți cu diferite abilități pentru a simula experiența unui deathmatch. Dacă vrei să joci campania cu câțiva prieteni dornici, foarte bine, ai un sistem de coop atât local cât și online, cu crossplay disponibil pe toate platformele curente.

Făcând abstracție de micile neajunsuri menționate mai sus,  afirmăm fără îndoială că această versiune este standardul de aur a celei de-a doua incursiuni  id Software în zona jocurilor complet tridimensionale. Include inclusiv un id Vault cu schițe din etapele de dezvoltare și informații despre arme, inamici și așa mai departe. Cireașa de pe tort: dacă ai deja Quake II pe Steam sau GOG, upgrade-ul este absolut gratuit. Chiar dacă nu-ți place Quake II te sfătuim să arunci un os producătorilor, doar pentru a sprijini acest cal de bătaie cunoscut sub numele de Nightdive, care a remasterizat tone de jocuri și nu a insultat niciodată portofelul nimănui. Un astfel de angajament față de calitate ar trebui să fie recompensat mereu.

Fie că ești veteran sau nou venit în lumea industrială Stroggos cu acțiunea aferentă alimentată de soundtrack-ul lui Sonic Mayhem, ai în față ceea ce este, fără îndoială, cea mai bună versiune a jocului original. Quake II Enhanced este o încă o dovadă, dacă nu era clar până acum, că Nightdive Studios nu dezamăgește.