Dredge este un joc despre suferință și pierdere.
Wow. Uită-te la mine cât de nesimțit sunt. Ai dat click pe acest review, m-ai invitat la tine-n casă. Mi-ai cerut să mă descalț, iar eu mi-am pus pantofii direct la tine pe masă. Nu vreau să pierdem timp, și vreau să încep cu concluzia acestui review. E un joc despre pierderea cuiva drag. Despre jale și dor. Și desigur, despre suferință.
Neo-zeelandezii de la Black Salt Games, 3 veterani ai industriei, au decis să pornească în aventura de fi studio independent. Au făcut câteva protoripuri de joc, iar cel care li s-a părut cel mai reușit a fost Dredge. Și a fost o alegere perfectă. Jocul s-a vândut în 100.000 de exemplare în prima săptămână. Recomand documentarul făcut de NoClip pentru mai multe informații despre acești tineri talentați.
Totuși, ce este Dredge?
La prima vedere e un cozy-game, în stilul Stardew Valley, Bear & Breakfast și altele. Un joc despre pescuit, cu tente de horror cosmic. O combinație care nu ar trebui să funcționeze, dar care funcționează de minune… Suntem un pescar venit pe un arhipelag, cu o barcă decrepită și o dorință arzătoare de pescuit pentru orășelul port din Greater Marrow. Arhipelagul are niște probleme de sănătate în ultimul timp: o ceață grea îl apasă și apar evenimente ciudate noaptea. Sunete și mai ciudate vin din întuneric, iar o creatură mitică oprește (prin distrugere) orice barcă ce dorește să plece din această zonă.
Ziua, mergem la pescuit, adunăm pești, iar seara mergem înapoi în port să-i vindem. Dacă mai avem loc pe barcă, putem să stăm mai mult seara, dar acela e momentul în care lucrurile misterioase se întâmplă. Și prin misterioase, mă refer la horror. Nivelul de panică va crește cu fiecare oră în plus pe care o petrecem în larg iar unele lighioane ne vor vrea răul. E un joc de risk/reward în fiecare seară iar acest gameplay-loop este absolut suficient pentru a îmbrăca povestea jocului, să ne ducă de la un capitol la altul.
Deși povestea jocului nu este complicată deloc, în caz că nu ați jucat Dredge până acum, nu voi spune nimic despre ea. Dredge a apărut acum un an, deci e greu să poți evita detalii despre poveste în totalitate. Dar cam toate review-urile în limba engleză de pe net se rezumă toate la ”e un joc bun, care combină pescuitul cu horror marca Cthulhu”. Dar parcă niciunul nu ajunge la concluzia corectă. De parcă nimeni nu a terminat jocul.
Nu critic alți review-eri. E foarte posibil că acest joc să mă fi lovit în mod diferit pentru că și eu am pierdut pe cineva drag de curând. Iar jocul, deși scurt, a fost mai terapeutic decât un pumn de medicamente. Vreau doar să spun că acesta este doar o jumătate de review, cu jumătatea despre story amputată din el. Considerați că acest review e cu nota 10/10 și că recomand jocul din toată inima. L-aș juca din nou. M-aș deprima din nou. Aș jeli din nou.
