Uite că am ajuns și la jocul numărul zece în călătoria noastră din jurul lumii în 80 de jocuri, you know, AW80G. M-am tot gândit unde să mergem, iar concluzia a fost că nicăieri nu este ca acasă, totuși. Așadar, hai să mergem în România.
Imaginează-ți o scenă familiară: Ilinca, zisă Illy Vraja, pierde ore în șir în camera ei, cu joystickul în mână, când părinții o iau la întrebări despre viitor. Exact în momentul în care crezi că urmează o scenă clasică, o scrisoare plutitoare (da, chiar plutitoare) zboară pe geam și te teleportează emoțional și geographic în inima Transilvaniei. Așa începe Near-Mage. Nu este doar un joc, e o invitație în altă lume, plină de culoare și vrăji.
Do I have toooo?
Cea mai tare parte, cel puțin din punctul meu de vedere, este faptul că jocul se petrece în România, deci undeva tangibil, pentru noi copiii acestor plaiuri mioritice. Dincolo de acest aspect, chiar dacă stilistic jocul este mai aproape de ceva desene animate ale anilor ’90, rămân convins că ceva din atmosfera și traiul autohton există în miezul titlului. Până la urmă este realizat de români și este despre România.
Din Sighișoara reală în Rakus, o locația misterioasă
Sighișoara îți apare ca un tablou medieval desenat în acuarelă: străzi pietruite și case pictate ce par rupte dintr-un basm de altădată. Dar, dacă ai ochi, o altă Sighișoară, pe numele ei Rakus, îți apare ca prin magie, un tărâm plin de strigoi și alte creaturi legendare. Îți poți muta personajul printr-un click, mergând, alergând și, mai târziu, chiar zburând, dar doar atunci când ajungi să îți îmbunătățești cunoștințele în domeniul magiei.
Customization time!
La Institutul Transilvănean pentru Magick, Illy nu doar că frecventează clase, dar învață magia la modul propriu: pământ, foc, apă, aer, suflet și sânge, toate aceastea devin baza unor combinații vrăjitorești unice. Ai libertatea să te joci cu vraja și să decizi dacă ești o Near-Mage timidă sau o vrăjitoare curajoasă. Alegerea ta poate schimba cursul dialogurilor, reacțiile personajelor și chiar soarta lor. În plus, îți poți customiza personajul cu o mulțime de haine și coafuri, jocul aducând un vibe modern într-o lume magică antică.
Totuși o critică destul de improtantă pentru un joc ce face aluzie la improtanța magiei în propriul său sistem este faptul că utilizarea vrăjilor nu este obligatorie, sort of beating the point of the name and the game, if you get me. Desigur, pentru unii acest fapt nu este neapărat un deal-breaker. Pentru mine s-a simțit ca un ghimpe în coastă mai tot timpul, pentru că nega într-un mod subtil premisa de la care pornisem in the first place…
Traveling toward the unknown…
Poveste de vară cu magie și demoni
Tema principală e mai mult „coming-of-age” decât „misiune epică”: Illy descoperă cine e, ce vrea să devină și care-i locul ei în comunitatea magică. În Sighișoara și Rakus se conturează mici mistere, artefacte pierdute și conflicte între magici și lume, pe fundalul unei școli fantastice. Umorul e prezent peste tot: replici năstrușnice, personaje vocale memorabile, momente care te fac să râzi în hohote. Aici am apreciat stilul de abordare autentic din partea fraților transilvăneni de la Stuck In Attic.
Grafica este demnă de un poster: 2D manual, detaliat și emoționant. Fiecare scenă pare de colecție: camera protagonistei, Piața Sighișoarei sau interiorul teatrului de vară din Rakus, toate arată ca niște tablouri animate. Muzica orchestrală acompaniază subtil atmosfera, iar vocile personajelor dau viață poveștii. Actorii chiar mi-au lăsat impresia unor buni profesioniști cu intonații și accentuări în dialog extrem de convingătoare.
Cam așa arată bibliotecile din România.
Un joc precum o plimbare în luna mai
Near-Mage nu e un maraton. Puzzle-urile sunt accesibile și clare, iar magia, deși frumoasă, nu e mereu necesară pentru progres. E mai mult un condiment decât ingredientul principal. Chiar dacă alegi să nu arunci o vrajă nici măcar o dată, poți înaintea fără probleme. Unii fani de aventură tradițională pot simți lipsa de adâncime în provocare, dar pentru cei ce caută poveste și atmosferă, asta e un plus.
Recomandarea mea este să încercați să vedeți ce gust vă lasă acest joc curajos și să decideți după câteva minute petrecute în cadrul istorisirii propuse de acest joc video. Deși mă doare să o spun, fiind vorba de compatrioții mei, jocul are o premisă interesantă, doar că ea este ușor răsuflată mai ales atunci când realizezi că anumite elemente ale sale nu se leagă atât de bine cu structura pe care o intuiești ca aparținând jocului.
Chiar și aici întârzie ăștia de la CFR!
Ce vreau să zic cu această lungă polologhie este că although it falls short la anumit aspecte, în cele din urmă alegerea este în mâna fiecărui jucător. Unora li se va părea o experiență inedită, altora ceva de evitat. Regardless, vă încurajez să vă faceți propria opinie legată de acest titlu. Game on, brothers!
