Around the World in 80 Games #5: As Dusk Falls – Review

Este cu alegeri, drumuri și familii destrămate, în SUA, of course!

by Tudor Sprînceană

Despre jocurile narative în care alegerea ta contează, nu cred că mai e cazul să ne lungim prea mult. Life is Strange, The Walking Dead, Detroit: Become Human sunt doar câteva dintre jocurile de acest gen care mi-au captat atenția de-a lungul timpului. Ce-ar mai fi de spus? Este vorba despre jocuri, deci destule.

Am ajuns la oprirea cu numărul 5 din turul nostru printre titlurile care te poartă prin ținuturi îndepărtate. Așadar, hai la un drum prin deșertul american, unde soarele nu e singurul lucru care arde. Ce arde cel mai tare? Adevărul, sau poate minciuna? Who the fuck knows? Poate niște cartofi prăjiți uitați prea mult în friteuză, la motelul Two Rock, piesa centrală a narațiunii noastre virtuale.

Lots of trauma…

 

Ce? Iar divorțează ăștia?

Haideți să începem cu începutul. As Dusk Falls este un joc dezvoltat de INTERIOR/NIGHT, un studio independent din Marea Britanie condus de fostul lead designer de la Heavy Rain. Jocul a fost lansat de Xbox Game Studios în vara lui 2022, dar vibe-ul e în întregime din 2000, cu un fir narativ care sare între generații, greșeli și traume personale. Este ceva între un serial HBO, un roman grafic și o criză de identitate, care are poate o relație la nivel de asociere cu un alt joc recent lansat, mai precis cu Lost Records: Bloom & Rage.

În centrul poveștii avem două familii. Una fuge de probleme, alta le creează. Destinele lor se ciocnesc la un motel izolat, în mijlocul Arizonei, unde totul începe cu un jaf și se termină… Ei bine, unde se termină depinde de tine. Și nu, nu e genul de joc unde alegi între „DA” și „NU”. Alegi între a minți soția pentru binele copilului sau a recunoaște un adevăr care rupe totul în două, între a trage cu pistolul sau a lăsa pe altcineva să moară, între vină și rușine.

Welcome to the jungle!

 

Flashback? Da, dar cu gust

Povestea se desfășoară pe două planuri temporale, în anii ’90 și vreo douăzeci de ani mai târziu, cu aceleași personaje, doar că mai obosite, mai rănite și cu un bagaj emoțional cât o remorcă. Și, dacă tot vorbim de bagaje, As Dusk Falls îți oferă tot ce trebuie pentru un road trip emoțional: trădări, regrete, părinți absenți, copii care cresc prea repede și decizii pe care nici măcar ChatGPT nu le-ar recomanda.

 

Nu ai controller? Ai inima.

Să vorbim de gameplay? Eu zic că este mai mult o experiență interactivă decât un joc clasic. Totul e despre alegeri. Așadar, dacă îți plac reflecțiile personale și poveștile care te țin treaz la 2 dimineața gândindu-te „Ce-aș fi făcut eu?”, atunci ai ajuns unde trebuie. Nu sari, nu împuști, dar trăiești intens, aș zice!

Totul este să joci cu sufletul.

Și pentru că tot vorbeam de controller, poți juca și cu telefonul, în multiplayer, alegând împreună cu prietenii sau familia (dacă rezistați fără să vă certați) calea potrivită. Funcția asta transformă livingul într-o mini sală de judecată morală. Este absolut priceless.

 

Stilul grafic – Love it or hate it

Este clar că As Dusk Falls arată altfel. Nu e filmat, nu e desenat, e ceva între un soi de motion comic în care personajele par decupaje 2D peste fundaluri realiste. Inițial ciudat, apoi frumos, apoi aproape poetic. Un stil care nu te lasă să uiți că urmărești o poveste, dar care adaugă o notă de autenticitate ce nu se simte niciodată falsă.

Decizii grele

 

Despre partea tehnică întrebi? Minimală dar eficientă

Nu ai nevoie de RTX-uri în flăcări sau 32GB de RAM. Jocul rulează perfect și pe un toaster, vorba gamerilor. Dar pentru ce vrea să transmită, nu ai nevoie de realism fotorealist. Ai nevoie de atmosferă. Și atmosferă primești.

Ce vă trebuie este o tigaie cu Windows 7 64-bit (cel puțin), un Intel i3 2120 sau AMD FX-6300 processor, 8 GB de RAM, și un GTX 750 Ti sau orice placă echivalentă. Ca spațiu de stocare, aveți nevoie de 70GB liberi pe un HDD sau SSD.

Setări peste setări

 

Cine a murit? Depinde de tine.

Ce m-a impresionat cel mai tare la acest joc este cât de mult te face să îți pese de personajele astea. Nu doar pentru că decizi în locul lor, ci pentru că sunt construite cu grijă. Nimeni nu e bun 100%, nimeni nu e complet rău. Toți sunt… umani, cu greșeli, frici, secrete și speranțe. La final, nu te întrebi doar ce s-a întâmplat, ci de ce ai ales ce ai ales. Și acolo stă puterea jocului.

 

Concluzie poetică și puțin siropoasă

As Dusk Falls nu e despre cum să salvezi lumea. E despre cum să nu-ți pierzi sufletul într-o lume deja frântă. E despre familie, despre cicatrici care nu se văd, dar dor, despre alegerea de a ierta sau nu. Un joc care se joacă cu mintea, dar mai ales cu inima.

Make America Great Again :)))))

Așadar, dacă aveți 6-7 ore libere, un controller și/sau un smartphone, un pahar de vin și niște curaj emoțional, vă recomand să dați o șansă acestei povești. Cine știe, poate o să vă recunoașteți puțin în ea. Sau poate o să învățați ceva nou despre voi.

Și dacă n-o faceți pentru poveste, faceți-o măcar pentru Vince. Omul chiar încearcă, mai mult decât o fac alții.

Related Posts

Leave a Comment