Planescape Torment? Hmm, parcă îmi amintesc câte ceva… Am murit cumva? Nu… sunt viu! Dar dacă e invers? Habar nu am. În orice caz, cicatricile ăstea pe care le port nu-mi spun nimic bun. Stai puțin, ce-i cu craniul ăsta plutitor? Cine sunt eu și ce caut aici? Cum, nu am nume? Am numele fără nume? Eu sunt cel fără nume? Ce nume e ăsta fără nume?
În fine, am ajuns să vorbesc cu craniul ăsta ambulant care cică se numește Morte și care cred că vrea să-mi împărtășească niște experiențe de viață. Sau de morgă, pentru că se pare că ne aflăm într-un asemenea loc. În jurul meu sunt numai cadavre și console de lucru. Ah, colac peste pupăză, zombies colcăie peste tot! Bun, dar ce naiba caut aici? Nu-mi amintesc nici măcar cum mă cheamă și a trecut ceva vreme de când m-am făcut mangă ultima dată. Împreună cu noul ortac luăm o cheie de la un zombie, ne înarmăm cu câteva fâșii de tifon și ace de cusut, că doar nimic nu se compară cu niște brancardieri pricepuți, care știu să coasă un braț care stă să cadă. Dracu’ mă pune să stau de vorbă cu un tip sumbru care se enervează, ne rupe fâșul și… da, o luăm de la început.
Planescape Torment este un joc indulgent cu profanii, în sensul că le lasă timp să se obișnuiască cu un univers dintre cele mai ciudate imaginate vreodată. Sigur, poate fi criticat că este prea lent, prea complicat sau prea sumbru, dar jocul mi s-a părut mai captivant și mai misterios decât primul Baldur’s Gate. Atmosfera este apăsătoare, într-o asemenea măsură încât ajungi să fii puțin oprimat (asta după ore bune de joc, însă!) de acest iz de ponoseală și monotonie. Dar, cu latura sa de umor negru și mai puțină acțiune, Planescape Torment a atras iubitorii de puzzle-uri bazate pe dialog și nițică psihologie.
Planescape Torment nu s-a bucurat de un succes comercial răsunător la finele anului 1999, când a binevoit să apară, dar a rămas unul dintre cele mai marcante titluri ale genului RPG. În 2017, jocul a primit o ediție enhanced, prin care s-a prezentat noii generații de jucători care au ocazia să descopere această capodoperă narativă, repet, poate prea puțin cunoscută. Din păcate, în „tinerețe”, jocul nu a avut parte de niciun add-on sau extension oficial, dar asta e pe cale să schimbe, pentru că un grup de modderi polonezi lucrează de câțiva ani la Blizzard in Baator, un conținut suplimentar în care poți explora o tundră înghețată, concepută în spiritul setului doi de reguli AD&D. Vom juca din nou cu Nameless One, și vom fi însoțiți de doi camarazi, totul într-un cadru îmbunătățit, cu muzici, personaje și cinematici noi. Modderii au modernizat și interfața, despre care recunosc că seamănă cu cea din Disco Elysium… eh, cum jocul ăsta s-a inspirat binișor din Planescape Torment, nu cred că se supără nimeni!
Primul act din acest conținut suplimentar ar trebui să apară până la finele acestui an, însă vestea proastă este că versiunea completă nu va apărea înainte de 2031. Modul ne va oferi posibilitatea să intrăm direct în pâine, fără să mai fie nevoie să jucăm campania originală a jocului.
