Editorul francez a fost fondat în Bretania, în martie 1986, de cei cinci frați din familia Guillemot (Christian, Claude, Gérard, Michel și Yves). Cu un catalog solid, plin de titluri care au marcat istoria jocurilor video, Ubisoft este un gigant al industriei. Povestea sa se leagă strâns de România, unde deține unul dintre cele mai importante centre de dezvoltare din lume. Studioul din București ocupă un loc special în istoria grupului, fiind primul studio de producție deschis în afara Franței (în octombrie 1992). Cu aproximativ 1.600 de angajați, Ubisoft România este liderul pieței locale de dezvoltare a jocurilor video. Echipele din România (București și Craiova) au lucrat la peste 60 de jocuri, având roluri esențiale în dezvoltarea unor titluri ca Silent Hunter, Assassin’s Creed, Watch Dogs, The Division sau Just Dance.
O criză care nu se mai termină
Iată, însă, că Ubisoft, așa cum am cunoscut-o dintotdeauna, va înceta să existe. Compania se confruntă cu o criză de identitate de câțiva ani într-o lume în care tehnologiile, piețele și publicul sunt în continuă evoluție. În ultimele zile, dezvăluirile curg gârlă, prezentând imaginea unui gigant cu picioare de lut al jocurilor video. Pe ordinea de zi: jocuri anulate, studiouri închise, amânări de lansări, o politică internă revizuită și o redistribuire a personalului care seamănă cu o reformare brutală. Miercuri, 21 ianuarie, la ceas de seară, compania a susținut o prezentare pentru acționari și presă. Se pare că familia Guillemot va fărâmița Ubisoft în cinci companii independente. Mai mult decât o simplă restructurare în departamente diferite, acum este vorba despre cinci „creative houses”, fiecare cu numele său, fiecare cu propria sa echipă de management, fiecare cu finanțele sale și cu studiourile proprii de dezvoltare: este vorba despre „o revizuire majoră a organizării sale, a modelului său operațional și a portofoliului său, menită regăsirii unei poziții de lider de creație, să-și recâștige agilitatea și să impulsioneze o revenire clară, pentru a permite Grupului să revină pe o traiectorie de creștere durabilă și generare robustă de numerar.”
O atenție deosebită dedicată playerilor? Ehm…
„În acest context, anunțul de astăzi introduce un model de creare a valorii radical reproiectat: o organizație mai centrată pe jucător, structurată în jurul genurilor creative, bazată pe unități de afaceri integrate cu un proces decizional mai rapid și mai descentralizat și o capacitate sporită de adaptare rapidă la așteptările jucătorilor.” Ubisoft își reafirmă angajamentul neclintit față de cei doi piloni strategici ai săi: „jocuri de aventură open-world” și „experiențele native Games-as-a-Service (GaaS)”. care vor fi acum consolidate prin „investiții specifice, specializare sporită și tehnologii de ultimă generație, inclusiv investiții accelerate în inteligența artificială generativă orientată către jucători”. Gen AI player-facing? În funcție de utilizarea sa, acest ultim punct este probabil să provoace dezbateri cu potențial de scandal în rândul industriei și al publicului, deoarece subiectul este unul extrem de controversat. Pentru moment, prefer să nu intru în detalii în privința asta, așa că, precum spune românul când nu e sigur de ceva, „om trăi și om vedea ce și cum”.
Cinci „Creative Houses”
În continuare, îndelung elaboratul comunicat Ubisoft ne prezintă modul cum vor funcționa cele cinci case de creație și, la parcurgerea textului, ai senzația că cei de la PR sunt cei mai mari fani ai romanului Dune, casele Atreides, Harkonnen, Corrino, Vernius și Richesse fiind parcă prezente sub denumirile generice de CH 1 – 5. „Fiecare Casă de Creație va fi responsabilă de relațiile cu jucătorii, de dezvoltarea unor experiențe obligatorii pentru publicul țintă și de implicarea comunităților de jucători de la început și pe tot parcursul procesului de dezvoltare.”
Cel mai bine poziționată dintre cele cinci noi Case este, fără doar și poate, Vantage Studios, care a moștenit cele mai profitabile trei francize Ubisoft, dimpreună cu angajații studiourilor din Quebec City, Sherbrooke, Saguenay, Barcelona și Sofia.
CH2 se va ocupa în principal de francizele Ghost Recon, Splinter Cell și The Division – cu alte cuvinte, shooter-ele de competiție și co-op, un fel de second hand / first class.
CH3 se va specializa în jocuri live-service cu titluri de lungă durată precum The Crew, Skull & Bones, Riders Republic, For Honor și Brawlalla.
CH4 va găzdui „universurile narative și lumile fantastice captivante”, ni se spune, dar pare că Ubisoft nu mai știe ce să facă cu branduri ca Beyond Good & Evil, Might & Magic, Prince of Persia, Rayman sau Anno.
În cele din urmă, CH5 va ținti categoria jocurilor casual și de familie, în special pe mobil (Just Dance, Hungry Shark, UNO).
Remanieri, reduceri, tăieri… vă sună cunoscut?
Comunicatul de presă al Ubisoft promite că această revizuire istorică îi va permite „să-și recapete agilitatea și să obțină o revenire puternică” – în condițiile în care compania ajunsese la monstruoasa cifră de 22.000 angajați în 2022. O forță de muncă atât de vastă generează costuri gigantice, care nu se reflectă în performanțele financiare modeste ale grupului. Și aici vin veștile cu adevărat proaste: deși Ubisoft a eliminat deja peste 3.000 de posturi în cadrul planului de reducere a cheltuielilor de 300 de milioane de euro, compania a prelungit programul cu încă doi ani. Obiectivul este economisirea a cel puțin încă 200 de milioane de euro până în martie 2028, așa că presa o să vuiască în continuare pe subiectul valului de viitoare concedieri și lacăte puse pe studiouri.
Un alt anunț care a picat ca ghilotina este anularea a nu mai puțin de șase jocuri, între care remake-ul Prince of Persia: The Sands of Time. Aceste anulări vin să completeze reducerile recente pentru studiourile din Halifax și Stockholm, precum și reducerea de jocuri de la Massive, RedLynx și Abu Dhabi. Pe lângă toate acestea, Yves Guillemot a mai anunțat amânări pentru lansările a șapte jocuri și i-a avertizat pe acționari că ar trebui să se aștepte la turbulențe economice majore pentru anii fiscali 2026 – 2027, căci pierderile pentru anul fiscal în curs sunt estimate la aproximativ un miliard de euro. Dacă tot am amintit de Prince of Persia, nu putem trece cu vederea un amănunt… insolit: cu excepția acestui joc, echipele de dezvoltare de la Ubisoft habar nu avea că jocul lor se va număra printre proiectele anulate! Problema este că multe dintre echipe lucrau de ani întregi la niște jocuri ce nu vor vedea niciodată lumina ecranelor.
Această lipsă de comunicare internă a ridicat întrebări cu privire la modul în care Ubisoft gestionează tulburările din culise, precum și la nivelul de transparență oferit echipelor sale. Anularea lor creează o ruptură brutală, atât personală, cât și organizațională. Dar Ubisoft a stabilit rapid un protocol: talentele afectate vor fi redistribuite… cel puțin, cele care sunt de acord să fie. Așadar, această redistribuire nu este nici automată, nici negociată individual: este impusă ca o directivă. Pe de altă parte, cei care refuză această repoziționare vor fi obligați să părăsească compania. Această alegere binară – acceptare sau plecare – ilustrează o abordare rigidă a managementului resurselor umane, care trece printr-o perioadă de schimbări semnificative.
Deficiențele de comunicare internă de la Ubisoft au alimentat incertitudinea privind gestionarea crizelor de culise și transparența față de angajați. Anularea proiectelor a provocat o ruptură profundă în organizație, însă compania a reacționat printr-un protocol rigid: redistribuirea forțată a personalului. Această strategie nu lasă loc de negocieri individuale; angajații au în față un adevărat ultimatum: te pleci sau pleci! Este o dovadă clară a unui management care preferă rigiditatea în locul dialogului, într-un moment în care stabilitatea echipelor este deja fragilă.
În două vorbe
Numele Ubisoft este deja istorie și modificarea din temelii a companiei marchează un punct de cotitură în viața acestui editor. Întoarcerea forțată la birou, căci indiferent de compania la care sunt repartizați angajații Ubisoft, toți vor fi obligați să renunțe la munca de la distanță. A fost decisă o prezență fizică, la sediu, de cinci zile pe săptămână pentru toate echipele, acestea urmând să aibă în continuare o cotă anuală de zile de lucru remote. „Într-o piață AAA care devine din ce în ce mai selectivă, colaborarea față în față este un factor cheie al eficienței, creativității și succesului colectiv”, consideră Ubisoft.
Între timp, imediat după anunțul de miercuri, reacția pieței bursiere a venit ca un șoc, acțiunile companiei franceze prăbușindu-se în doar câteva ore, cu 35%. Este cea mai mare scădere a acțiunilor companiei de la listarea sa la bursă din 1996. Estimarea actuală a valorii companiei este de puțin peste 600 milioane de euro, o scădere dramatică față de evaluarea din 2018, când Ubisoft era estimată la 11 miliarde de euro. Acțiunile Ubisoft sunt evaluate în prezent la 4,35 euro, dar tendința pare să se păstreze negativă, cel puțin pentru moment.
