Stray – Review

Am găsit o tomberoneză cu valoare, frate!

by Tudor Sprînceană

Sunt iubitor de animale fără niciun dubiu. Am avut hamster, am avut cățel, am avut pește. Ultimul nu a sfârșit el prea bine, but the point is că nu am avut totuși o pisică. Deși am mai interacționat cu felinele din împrejurimi, nu am avut niciodată plăcerea să numesc vreun exponent al speciei my own.

Natură, conducte, pisici?

Dacă luăm în seamă zvonurile, oricum pisica nu are stăpân, ci mai degrabă este ea stăpânul cuiva. Cam așa este și treaba cu următorul joc, Stray, care se dorește un super simpatic joc cu pisici, sau mai bine zis cu o pisică.

Jocul Stray este, după cum v-ați imaginat deja, despre o pisică maidaneză, dar care se regăsește într-o lume a viitorului de tip cyberpunk. BlueTwelve Studio, echipa din spatele jocului, a pus bazele acestei idei în Franța, mai prin sud, creația lor fiind publicată de către Annapurna Interactive, un publisher care pune ochiul întotdeauna pe jocuri cu adevărat interesante.

 

Ce pisicii mamii tale faci în joc?

Well, cea mai mare parte din timp vei explora. Povestea pe foarte scurt ne arată cum pisi se rătăcește în timp ce se joacă cu tovarășele ei și cade într-un canal ce conduce către o societate de roboți umanoizi undeva deep, în adâncul acestor hățișuri subterane. Pentru a scăpa de aici, ai mare nevoie de ajutor, iar acesta vine în forma unui roboțel companion numit B-12. Scopul acestuia este să te asiste în comunicarea cu reprezentanții lumii futuriste în care te plasezi.

B-12, văr de-al doilea cu C-3PO

Jocul este gândit ca un amalgam de stiluri și include perspective de tip puzzle, platformer și acțiune. Jocul este fluid și nu are întreruperi. În ceea ce privește gradul de dificultate al titlului, acesta este mediu spre ușor. Cu alte cuvinte, riscul de a vă strica imersiunea în poveste este minimă.

 

Un indie care se bate de la egal cu unele titluri AAA

Cred că ce m-a surprins pe mine a fost că atunci când am văzut jocul pentru prima dată, parcă la un E3 sau Gamescom, am bănuit, imediat, că este vorba de un joc cu ceva nume mari în spate. M-am înșelat și nu vă zic ce șoc am avut când am văzut că Stray este în fond un indie game. Este adevărat că nu pare deloc așa. Jocul este 3D cu o grafică extraordinar de bine definită. Orașul și atmosfera pe care această comunitate virtuală o propagă este una copleșitoare. Luminițele și tonurile roșietice îți aduc aminte de metropolele murdare ale marilor națiuni de pe planetă.

Atenție, se închid ușile!

Bine, dar pisica tot pisică. Vei trânti cu vase pe jos, te vei juca, linge unde nu trebuie și în general vei pierde timpul exact cum numai felinele știu să o facă. Este greu de imaginat cât timp a fost investit în crearea acestei lumi. Eu unul nu m-am săturat de plimbat pe străzile înguste ale orașului din subteranul futurist nicio secundă, uneori chiar și în lipsa unui țel clar.

 

Chestii tehnice, of course…

La nivel de musculatură calculatoristică, jocul vechi de 3 ani nu are solicitări extraordinare. La detalii minime este recomandat un procesor i5-2300, 8GB RAM și GTX 650Ti, iar pentru nivel maxim de detalii, i5-8400, 8GB ram și GTX 780. Nu are rost să mai menționez că orice componentă echivalentă cu elementele sistemelor propuse mai sus se va descurca la fel de bine. Jocul nu este solicitant, deși recunosc, arată mortal.

Barul îți rezolvă problemele chiar și în viitor.

 

 

Harta relativ redusă ca dimensiuni precum și parcursul destul de liniar, ajută la o redare cât mai fidelă, eficientă, fără pretenții la nivel de hardware. Nu în ultimul rând, acest joc va ocupa aproximativ 10GB din spațiul de stocare al calculatorului pe care este instalat.

 

De ce e interesant acest joc?

Măi, cred că ceea ce m-a atras pe mine a fost faptul că pe parcursul întregului joc, am înțeles somehow cum gândește o pisică. Felina este redată în mod perfect în mediul virtual și este o copie fidelă a realității în ceea ce privește atitudinea tipic dezinteresată a acestei specii.

1,2,3… AOLEU!

Distras o să ajungi cu siguranță în mai multe momente, asta și pentru că jocul pare să încurajeze acest lucru. A fi pisică nu este treabă ușoară, vă zic eu. Cu cât alergi mai mult, cu atât te plictisești mai repede. Noroc că pisi nu o să fie întotdeauna leneșă și adormită. Jocul totuși, introduce și un antagonist în forma unor bacterii răspândite în lumea subterană a jocului și care atacă orice formă vie din proximitate.

În aceste momente este bine să îți exersezi mersul, sau mai bine zis fuga. Indiferent de stilul de joc, Stray va oferi destule ore de distracție, fiecare aducându-te mai aproape de finalul apoteotic în care, BIG SPOILER, ajungi înapoi la prietenele tale feline.

Așadar domnilor, pisica întotdeauna cade în picioare

Fix din cele menționate mai sus deducem că Stray este un joc care a reușit să facă acea aterizare perfectă la proba sol și că reprezintă un model de așa da pentru indie game developers care își pun mintea la a întrece cu marile companii creatoare de jocuri și pe care au toate șansele să le întreacă atâta timp cât principalul focus este produsul finit. Pisi on, game on!

Eu v-am spus că pisica aterizează întotdeauna în picioare.

Related Posts

Leave a Comment